ganduri si cuvinte

Punct

2008-11-07T11:42:00.003+02:00

M-a izbit zilele trecute. A venit toamna. Mi-am dat seama cand a trebuit sa fac un folder pentru luna asta de desktopul de la serviciu. Ma gandeam ce luna e ... eram tentata sa scriu august. Mintea mea a ramas blocata cumva in luna august, in vara, la soare si caldura. Frigul nu mi-a dat de gandit cu privire la noul anotimp ca a fost intercalat cu zile calduroase si cu soare in care visam din redactie la plimbari in parcsi cafele cu lapte baute pe terase cochete. Toamna e anotimpul meu preferat. In mare parte cred ca din cauza culorilor incredibile, mai ales la munte, dar asta e...ma bucur si in Bucuresti cat pot.
De vreo doua saptamani ma trezesc in fiecare dimineata cu un singur gand: Vreau concediu!". Degeaba vreau. Am reusit sa strecor insa un weekend la munte, iar. Daca totul merge bine saptamana viitore pe vremea asta o sa fumez o tigara de undeva de pe o strada frumoasa a Brasovului.
Vroiam sa pun si o poza frumoasa, dar in calculatorul asta nu am nimic interesant. Poate diseara de acasa.
Atat! nu mai am chef. Vreau acasa. Degeaba vreau. Ma duc sa-mi iau o cafea cu gust nasol de la aparatul de al parter.

Vocea este un dar

2008-10-13T23:54:00.003+03:00

Weekendul trecut am fost plecata intr-o deplasare unde am cunoscut persoane deosebite care m-a impresionat prin ambitia si puterea lor. Este vorba despre persoanele laringectomizate si ceea ce o asociatie a reusit sa faca pentru ele.
Initial am vrut sa scriu mai multe, dar mai vine va invit sa dati doar un click mai jos si sa vedeti despre ce este vorba...poate cunoasteti pe cineva care are nevoie de ajutor sau se afla intr-o situatie similara cu persoanele din acest reportaj. In cazul asta va stau la dispozitie pentru mai multe detalii.

http://www.tvr.ro/articol.php?id=48352&c=384

Tot ce pot sa spun este ca oamenii pe care i-am cunoscut acolo m-au impresionat. Iar cele 2 minute si cateva secunde la care se rezuma repostajul nu sunt suficienta pentru a cuprinde tot ce ar fi fost de zis.

Tv-ul, cel mai ieftin babbysitter

2008-08-04T12:28:00.003+03:00

Cand eram mica aveam cateva seriale de desene animate preferate. Stiu ca ma uitam la Tom si Jerry de fiecare data cand era la televizor si aveam doua casete, una cu Robin Hood si una cu Piratii Apelor Negre. Le-am vazut de atatea ori ca s-au zgariat casetele alea. In ultima vreme am vazut ca desenele animate nu mai seamana deloc cu cele pe care le stiam eu si nu inteleg cum se pot uita copiii la ce e acum la tv. Dupa parerea mea sunt mult prea violente pentru un copil care imita cu usurinta orice comportament observat. Parerea psihologilor este insa foarte diferita. Cu argumentul ca nu traim nici intr-o lume ideala si nici nu ne putem creste copiii sub un clopot de sticla, spun ca atata timp cat nu plantam copilul in fata televizorului singur, ca sa scapam cateva ore de el, chiar este bine sa vada astfel de programe daca e cineva langa el sa-i explice ce se intampla acolo si pe scurt sa-l invete diferenta intre bine si rau.

Pareri ale speciaistilor pe aceasta tema si scene violente de desene animate...click mai jos

http://www.tvr.ro/articol.php?id=43690&c=384

Arta vs Vandalism

2008-07-07T23:38:00.002+03:00

Am facut acum cateva zile un material despre arta urbana, material la care am lucrat cu mare placere. Inca de cand m-am gandit sa fac asta ma asteptam la tot felul de pareri si reactii. Ei bine, instinctele mele s-au dovedit cat de poate de bune. Ieri cautam materialul pe site sa le trimit linkul si persoanelor care apar si nu au avut cand sa-l vada la tv.
Mai jos e linkul, iar sub stire puteti vedea si comentarii primite de la stimatul telespectator.

http://www.tvr.ro/articol.php?id=41480&c=61

Live de pe A2

2008-07-06T23:11:00.003+03:00

Ieri, de ce imi era mai teama, de aia nu am scapat si nici nu imi pare rau.
Mai mult luata pe sus, m-am trezit pe Autostrada Soarelui. In mod normal cand auzeam de live negam vehement si fugeam ca dracu' de tamaie, dar ieri mai de curiozitate, mai obligat nu am mai facut asta.
Cand m-a chemat producatoarea si mi-a zis "pleci acum pe A2 si ai live la 2", m-am blocat. Nu am mai Zis nici da, nici nu. Ea imi tot spunea care e subiectul si repeta din doua in doua fraze "calm, da...calm, o sa fie bine...", nu de alta dar stia ca nu am antecedente in ceea ce priveste directul si cred ca oricum in momentul ala fata mea spunea tot :P
Pana la urma, cu un mare nod in gat si muuulte emotii, m-am trezit la locul faptei. Niciodata nu a trecut jumatate de ora mai greu decat jumatatea de ora de ieri...inainte de jurnal. Ma plimbam prin soare fumand si tot repetam in gand cam ce intentionam sa spun. Nu am reusit pana la urma sa ajung la o varianta clara pentru ca tot gaseam imbunatatiri si completari la text. Pe langa faptul ca muream de cald emotiile amplificau tot. Si cum in jur de 5 minute am stat la cadru in fata camerei simteam deja ca ma topesc si ma preling pe asfalt. Imi aduc aminte doar ca atunci cand producatoarea de teren mi-a spus ca mai sunt 10 secunde pana la mine mi-am spus "asta e...sa nu o dau in bara ca se duce dracu' tot!"
Urmatoarele 5 minute sunt o mare ceata. Nu imi mai amintesc mare lucru nici din timpul directului si nici minutele de dupa. Stiu doar ca m-am trezit fara casca si microfon, iar colegii radeau in jurul meu, dar nu stiu cum s-a intamplat restul Repetam doar foarte serioasa ca tremur si vreau o tigara. Apoi am vazut si eu inregistrarea...si am avut parte numai de reactii pozitive din parte colegilor si producatorilor, deci totul a mers mai mult decat bine, motiv pentru care am repetat experienta si azi, alt subiect, alta locatie insa :D si a inceput sa-mi placa.

Aseara m-am amintit de un subiect din iarna, cand am aflat de ceva, m-am dus acolo, am inghetat 3 ore...si apoi au tremis reporter sa faca directul pentru ca eu pe vremea aia nu prestam asa ceva. M-am ofticat foarte rau atunci, dar ieri si azi mi-am luat revansa :D

Nu am chef azi

2008-06-30T19:20:00.003+03:00

Tocmai m-am intors de la mare...si nu am chef de nimic. Mai ales nu am chef sa despachetez pentru ca lucrurile inca miros a mare si mai au fire de nisip printre ele si parca as vrea sa pastrez cat mai mult senzatia asta...
Am avut un weekend prelungit fabulos si deja incep sa planific urmatoarea plecare in locul asta linistit unde nu vezi oameni pe plaja pe o raza de cateva sute de metri
O sa revin maine probabil cu un post ceva mai lung si intamplari amuzante despre cum am interactionat nu cu unu' doi vecini de palier de la pensiune...ci am dat peste un lot intreb de rugby :)) si despre creanga care nu ne-a lasat sa dormit pana spre dimineata :D
Pana atunci trebuie insa sa aflu si ce inseamna exact rugby de sapte :P

le roi est mort, vive le roi!

2008-06-16T00:00:00.005+03:00

" Incident - Candidat PSD mort la Voineşti

Candidatul PSD la primăria comunei Voineşti, din judeţul Iaşi, Neculai Ivaşcu, a murit ieri-dimineaţă, la doar două ore după deschiderea urnelor, din cauza unei afecţiuni grave a ficatului. Ivaşcu a ocupat fotoliul de primar al comunei din 1990. Pentru că legea electorală nu prevede explicit ce se întîmplă în momentul în care unul dintre candidaţi încetează din viaţă, reprezentanţii BEJ au cerut lămuriri BEC. Alături de Ivaşcu intrase în turul doi candidatul PNL, Gheorghe Dobreanu. Ivaşcu obţinuse la primul tur al alegerilor 100 de voturi în plus faţă de contracandidatul său de la PNL. În urma decesului, reprezentanţii PSD şi PD-L au solicitat întreruperea procesului de votare în Voineşti. Acelaşi lucru a cerut BEC şi Asociaţia Pro Democraţia (APD). Totodată, Pro Democraţia a precizat că, dat fiind decesul unuia dintre candidaţi, procesul electoral va fi în mod evident viciat din cauza existenţei, în fapt, a unei singure candidaturi. Pentru că nu există prevedere legală în baza căreia să fie oprită votarea BEC a decis însă ca procesul electoral să continue în Voineşti. "

SURSA: JURNALUL NATIONAL

SURSA FOTO: WWW.ROMANIALIBERA.RO

Intrebarea mea e ce dracu fac aia daca iese mortu' primar? Sa vedem ce zice BEJ dupa numaratoare...pare sinistru...dar cine nu a ras cand a auzit stirea? Cel mai tare e ca oamenii aia l-au votat in continuare si dupa ce au aflat cei pe care il doreau la primarie...ei bine...parasise lumea asta..

Oare nu a comandat nimeni un exit-poll si pentru Voinesti?

Cablul care ucide cu bestialitate

2008-05-10T19:53:00.002+03:00

*probabil ca toti iubitorii de animale ma vor injura, dar nu ma pot abtine:

"Viaţa bucureştenilor este pusă în pericol de instalaţiile electrice ale S.C. Luxten S.A. care şi-a abandonat lucrările, le-a lăsat neasigurate şi sub tensiune pentru a monta bannere electorale pe proprii stâlpi.
Dând dovadă de mare inconştienţă şi în graba rezolvării solicitărilor politice, angajaţii societăţii au lăsat neizolate cablurile electrice de la un stâlp din Parcul Plumbuita în urma căruia a decedat prin electrocutare joi, 8 mai a.c. câinele de companie al unui bucureştean. Din fericire de stâlpul respectiv nu s-a atins niciunul din miile de copii sau persoane majore care vizitează zilnic parcul în această perioadă a anului."

Dintr-un comunicat de presa trimis azi de dimineata de Primaria Sectorului 2

Maraton de filme

2008-05-07T10:36:00.003+03:00

Maine incepe festivalul de film european. Din program fac parte 39 de filme din tari precum Belgia, Cheia, Croatia, Lituania, Polonia, Slovacia si multe altele. Proiectiile pot fi urmarite la cinema Studio sau la MTR.
O prezentare mai ampla puteti vedea in reportajul colegei Irina :P click mai jos
http://www.tvr.ro/articol.php?id=36762&c=61

Sau pe site-ul evenimentului www.festivalulfilmuluieuropean.ro

Deci, ne vedem acolo...eu deja am pus ochii pe cateva fime :D

Sa ne radem si sa ne simtem bine!

2008-05-05T16:09:00.004+03:00

Pentru cei care nu stiu ieri a fost ziua mondiala a rasului. :D

http://www.tvr.ro/articol.php?id=36503&c=384

Click for details :)

Moment aniversar

2008-05-03T12:26:00.002+03:00

Astazi se implineste exact un an de cand am avut prima mea filmare in calitate de reporter. Pe vremea aia eram in alta redactie. Pana atunci mai fusesem de cateva ori la filmari cu alti reporteri ca sa vad cam cum stau lucrurile, dar pe 3 mai 2007 s-a hotarat! Era timpul sa ma descurc singura. Subiectul a fost relansarea ziarului Cotidianul cu ocazia Zilei Mondiale a Libertatii Presei. Momentul a fost memorabil. Aveam atat de multe emotii incat ma mir ca nu m-am impiedicat pe scrile redactiei Cotidianul, sau ca nu am dat cu capul in vreun geam. Am avut insa noroc sa merg la acea filmare cu un cameraman foarte de treaba care m-a incurajat tot timpul si mi-a explicat multe lucruri...dintre care unele banale insa elementare...spreexemplu...cum sa tin eu microfonul nici prea jos, dar nici intre dintii omului :D
Una peste alta totul a iesit bine, omaneii de acolo au fost foarte draguti si nici nu cred ca si-a dat seama cineva cat de panicata eram eu.
Si pentru ca in ziua aia si stirea a iesit bine de atunci am tot facut teren si momentan nici nu vreau sa ma opresc :)

Rade ciob de oala sparta

2008-05-02T12:17:00.002+03:00

Minunata specie mai suntem si noi, femeile. Suntem bune de gasit cusururi barbatilor...dar sa mai privim si in oglinda!

Am observat, la mine si nu numai, dar nu o sa generalizez totusi, ca la "diverse" intrebari am tendinta sa raspund scurt "NU!". Iar daca respectiva conversatie se termina asa...pentru ca eu i-am pus punct...nu sunt deloc multumita, din contra mai rau ma enervez. Si ca sa fie mai clar va dau un exemplu:

Sa spunem ca sunt foarte incruntata, deloc sociabila si vizibil deranjata de ceva. Un prieten ma intreaba:

"s-a intamplat ceva?" / "esti suparata? / "ce ai patit?" / "de ce esti suparata?"

La oricare dintre intrebarile de mai sus raspunsurile vor fi:

"nu" / "nu" / "nimic" / "Nu am nimic" - pe un ton sec si iritat

Daca respectivul prieten, din respect si consideratie pentru mine si ale mele ciudate sentimente se va resemna si nu va intreba altceva, in loc sa ma simt multumita/usurata voi fi si mai imbufnata si cumva o sa gasesc in urmatoarele minute un motiv intemeiat sa-mi vars nervii pe el. Daca mai insista insa cel putin o data, de preferat de doua ori cu astfel de intrebari, voi incepe sa povestesc tot ce am pe suflet. Si spre deosebire de primul caz ma voi bucura ca e cineva caruia ii pasa si ma asculta si imi poate da un sfat.

Si in legatura cu asta am si avut o conversatie draguta cu un prieten acum ceva timp. Asta dupa ce si-a luat-o pentru nu a insistat :D Acum insa chiar ma amuza cand ii mai dau astfel de raspunsuri (pentru ca nu, nu m-am lecuit) si vad cum rabdator ma descoase si fara sa fie agasant ma face sa vorbesc...si nu din curiozitatea lui ci pentru ca stie ca am nevoie. Si nu e singurul.

E bine sa ai astfel de prieteni care nu intreaba doar de complezenta. Ei chiar arata ca le pasa.

Fara titlu

2008-04-27T12:33:00.000+03:00

De cand m-am trezit, asta ca sa nu mai mentionez ziua de ieri telefonul zbarnaie. Mesaje, care de care mai poetice. Am senzatia ca de la un sezon la altul lumea se intrece cu tot mai multa inversunare in compunerea unor mesaje de sarbatori din ce in ce mai poetice. anul asta totusi au fost parca ceva mai dragute si mai originale.
Partea proasta...retraiesc parca zilele de Craciun. Si nu au fost niste zile tocmai dragute cum erau acum cativa ani pentru ca si de aceasta data imi petrerc Sarbatorile la serviciu. E o veselie extraordinara in redactie si cateva birouri s-au transformat in mese pline cu mancare.
Eu vreau acasa!

Manele bagate pe gat

2008-04-22T22:27:00.002+03:00

Azi de dimineata rataceam prin Bucuresti dupa ce rezolvasem diverse probleme de serviciu. Plictisita pana la ultimul fir de par de stat in statia de autobuz de pe Protopopescu (langa Mihai Viteazu) si vazand ca autobuzul cu pricina se incapataneaza sa apara am zis eu "uite ce frumos e afara...hai sa ma duc sa beu o cafea la o terasa in loc sa intepenesc pe trotuarul asta" Si am avut si noroc sa gasesc un pub cu o terasa draguta foarte aproape de statie. Linistit...dragut...capucino...bun...friiisca...muzica incet. Bucuria nu a tinut mult. Apar doua grupuri de pusti de la liceul mentionat anterior. Nu numai ca erau foarte zgomotosi si cat se poate de tarani, dar extrem de mandru unul dintre ei a scos telefonul mobil din buzunar, a butonat nitel si in scurt timp din minunatia de aparat au inceput sa rasune melodios si dureros manele.
Mi-am terminat repede cescuta de cafea si tigara si am fugit.

Urat! Foarte urat!!!

Impresii

2008-04-19T18:34:00.003+03:00

Am promis ca revin cu poze si impresii dupa scurta vacanta. Si cu toata ca m-am intors de miercuri seara am tot vrut sa scriu cate ceva insa nu stiu ce. Nu stiu cu ce sa incep si cu ce sa termin. Praga mi-a lasat o impresie atat de puternica incat e greu de descris, Viena totusi nu a avut acelasi efect asupra mea. Insa in Praga m-m simtit fantastic. Parca acolo era locul meu. Mii de vibratii pe moment in acord perfect..o muzica a orasului. De la arhitectura si pana la atmosfera pe care o degajau stradutele alea si vreme incredibil de schimbatoare si imprevizibila pana la toti papusarii, cantaretii de pe strada, si ceilalti artizani...un oras minunat. Dar pentru ca totusi oricat as incerca nu pot sa redau exact Praga, o sa va pun si cateva poze si va indemn cu toata caldura sa mergeti candva in acest oras fantastic.

leaving on a jet plain

2008-04-10T21:35:00.004+03:00

Un scurt post de goodbye...
bagajul e gata, totul e pregatit, urmeaza o pauza de cateva zile pe blog insa promit ca revin cu poze si povestiri din Praga si Viena pe la sfarsitul saptamanii viitoare :D
6 prieteni, 6 zile, departe de scoala si serviciu :D

Motive, Intamplari si Urmari

2008-04-03T12:39:00.000+03:00

In ultima vreme am inceput sa cred tot mai mult ca totul se intampla cu un motiv si asta si pentru ca in timp s-a demontrat...cel putin pentru mine. Inainte chiar daca vroiam sa cred asta nu reuseam din simplul motiv ca atunci cand se intampla ceva eu vroiamsa gasesc imediat motivul si sa inteleg de lucrurile au decurs asa si nu altfel. Poate ca cea mai importanta lectie pe care am invatat-o este sa am rabdare. Si rabdarea pentru mine a fost foarte greu de dobandit. Explicatiile nu vin imediat si nu vin sub forma unui mail. Vin in timp si intr-un mod subtil. Tine de tine daca le vezi sau nu.
De unde a plecat toata vorbaraia asta...de la o discutie cu o prietena despre felul in care am ajuns noi ce suntem astazi si unde suntem astazi. Fiecare isi dorea sa faca altceva,a fie la alta facultate, sa lucreze in alt domeniu si printr-o serie de intamplari firul vietii noastre s-a schimbat radical in ultimii doi ani. Nu spun asta cu nici o urma deregret. Pentru ca lucrurile s-au asezat foarte bine pentru amandoua, dar nici una nu se vedea in postura in care suntem acum. Ea vroia teatru eu medicina. Amandoua am ajuns in presa. Totul a luat alt traseu intr-o zi , de vara groaznic de calduroasa dar in care ne-am bucurat de o ploaie torentiala racoroasa la Motoare. Cand s-a pus pe plouat mai toti au fugit si terasa s-a golit rapid. Noi ne-am adapostit sub o streasina si am ramas acolo. In seara aia ne-am facut prieteni noi care in scurt timp ne-au intrebat dacane intereseaza sa lucram la un post de radio, iar mie mi-a spus ca ma vede lucrand la stiri. La inceput nici nu am vrut sa aud, dar dupa interviu si prima saptamana de lucru a inceput sa ma prinda. Daca nu ramaneam in seara aia acolo poate acum era in alta parte...;si totusi am ajuns reporter...dar nu-mi pare rau. o banala decizie de moment de a nu pleca din cauza ploii m-a adus unde sunt azi

Pour la beaute du geste

2008-03-25T12:56:00.002+02:00

les chansons d'amour

Overheard

2008-02-10T17:24:00.000+02:00

Discutie intre doi barbati de aproximativ 50 si un pic de ani (auzita in pauza de fumat)

"E medic stomatolog. Are 34 de ani si sta cu ma-sa. I-am zis sa se mute...sa stea in fundu' lu' ma-sa la varsta asta... Poate se si marita daca se muta"
"Eee, daca a ajuns pana la varsta asta nu se mai marita. Devin pretentioase si cusurgioaice. Eu m-am insurat la 20 de ani si nu-mi pare rau..."
"Nici la 20 de ani...la 20 nici nu stii cate sectoare are Bucurestiul"

Pentru indragostiti

2008-02-03T13:54:00.000+02:00

Am fost ieri la Sala Dalles, la targul pentru Valentine's Day. Stiam la ce sa ma aptept, dar trebuie sa recunosc...acest targ mi-a depasit asteptarile. M-a speriat asa cum ma speriau filmele cu Chuckie cand eram copil. Tonele de inimioare rosii si bradate atarnate peste tot pareau ca se vor napusti aspura mea si ma vor ucide fara mila. Pe langa toate astea...muuuult, dar foaaarte multe animalute de plus, majoritatea roz...pufoase si cu ochi mari si sticlosi...amenintatori chiar...unele stateau imbratisate, altele bot in bot, iar altele scoateau sunete enervante. Un univers in care se auzea peste tot zgomot de pupaturi si "i love you"
Nu stiam cum sa fug mai repede.
In afara de asta am pus ochii pe cateva bijuterii dragute :D

Alta...

2008-01-31T19:25:00.000+02:00

Ca sa se stie...nu-mi place leapsa...nici asta...nici alta...Nu stiu ce e asa amuzant pentru voi, dar fie.

Si mai e vorba si de cele mai bune voci din industria muzicala romaneasca. Oricine se va uita la mine in calculator va observa ca in afara de Iris si Vama Veche, de pe vremea cand stiam fara cea mai mica ezitare toate melodiile pe care le canta Chirila pe disc sau in concert, deci in afara de astea...e foarte putina muzica romaneasca in calculatorul meu, dar precum spuneam...fie...

In primul rand: Cristi Minculescu pentru ca imi place foarte mult Iris, vocea lui, versurile lor...tot
Acum deja incep sa am dificultati.
As spune Nicu Alifantis pentru starea placuta pe care o am cand ascult melodiile lui
Alexandru Andries pentru Cea mai frumoasa zi
Florin Chilian pentru cateva melodii care imi plac
Tudor Chirila pentru ca in liceu nu credeam ca o sa descopar ceva mai frumos decat Vama Veche :P
Mi-am dat seama apoi ca pot...

Scufita rosie

2008-01-29T19:09:00.000+02:00

sau mai bine zis scufita blonda. Ce stire poate fi mai tare decat ca Simona Sensual, care este si presedinte al fan-clubului Cioaca, i-a dus acestuia chiftele cat timp era in arest???
Este genial!!!
Eu am vazut stirea pe pro...trebuia sa vedeti cum aratau chiftelele alea. Era o priveliste inspaimantatoare...cine ar manca asa ceva???

Ziua merg cu tramvaiul...

2008-01-28T22:51:00.000+02:00

Nu este un post despre trafic!
Azi a fost o zi lunga. Dupa stiri de prin tara de genul clasicele si aproape zilnicele accidente, ceva extrem de amuzant cu porci din Targoviste care mananca trandafirii din mijlocul orasului (un minunat locuitor al orasului a sugerat ca ei sa ajunga friptura) si alte chestii de genul cruci in cartofi...nu am inteles prea bine despre ce e vorba...seara a luat sfarsit intr-un mod dulce-amarui.
In seara asta am ajuns prin Pantelimon, dincolo de Cora, la un adapost pentru persoane...fara adapost. Niste containere, incaperi tip vagon, calduroase, dar foarte inghesiute, cu paturi de camin, unde gasesti oameni cu tot felul de povesti. Am facut o ora pe drum pana acolo ca era ceva lume in trafic. Tot drumul am ras cu colegii, am povestit, am glumit. La intors la fel. Am discutat cateva minute despre ce era acolo, dar atat. Detasarea e mai mare decat crezi. Nu uiti repede, dar te imunizezi rapid. Nu mai simti nimic. Esti rece. Suflatul parca e impietrit. Ma macina faptul ca de multe ori nu reusesc sa mai simt nimic. Te uiti cu o privire intelegatoare, o fata blanda, un pic afectat, dar nu simti mare lucru, mimezi din bun simt.

Aveau si o pisica cu multi pui. In saracia si inghesiuala aia tineau si pisicile alea langa pat, si era curat si ordine. Nu era fir de praf. Nu era jeg, nu iti era sila. Erau draguti. Ne-au primit bucurosi de parca erau o familie care avea sambata musafiri.
Mi-au povestit de toate, despre cum e acolo, ce fac in rest, cum au ajuns asa...tot ce vroiam sa stiu. Cand vedeau ca imi pierd interesul sau nu mai pun alta intrebare politetea ii oprea si nu insistau si nu urlau in fata camerei cum au fost ei evacuati sau cat costa medicamentele.
Adapostul se deschide seara la 8 si se inchide dimineata la 8. E doar de noapte. Ziua, fiecare se duce unde stie.
Un batran de vreo 60 si ceva de ani...si bolnav
"Si ce faceti ziua, dupa ce plecati de aici?"
"Pai ne facem de lucru"
"Adica?"
"Pai uitati don'soara, eu spre exempu...si nu numai eu...dimineata, iau tramvaiul 14...merge bine 14...fac cam doua ore de la un capat la celalalt...cursa buna. Si apoi iau altu si asa ma plimb toata ziua...pe la 6 ma uit la ceas, vad ca mai sunt doua ore...o cursa si gata, a trecut ziua. Vara si primavara mai stau si in parc..."

O tanara de 21 de ani. E la o post-liceala din Bucuresti. E din judetul Calarasi.
"Cum ai ajuns aici?"
"Eu sunt din judetul Calarasi si am venit aici la scoala. Nu am bani sa stau in Bucuresti. E prea scump sa fac naveta zilnic. Cu tot cu un pachet pe care il iau la mine...ma costa 150 de mii. Si nu am bani. Aici e bine...am caldura...acasa nu e caldura. Ziua...merg la scoala mai devreme...mai stau la prieteni, sau pe strada."

Voi ce faceti in timpul zilei?...ei incearca sa nu inghete si se plimba pe strazi sau hoinaresc prin gara....acasa...nu mai stiu ce inseamna
Tot batranul: "Si sarbatorile le-am facut impreuna aici toti...suntem ca o familie...facem curat impreuna...avem grija unii de alti...ne gospodarim cum putem...na... ca acasa...ma rog...eh...acasa..." da din cap si ii apar lacrimi in coltul ochilor. Pentru cateva momente nu mai poate sa scoata nici o vorba...

Leapsa..e randul meu

2008-01-05T21:47:00.000+02:00

Am primit si eu leapsa...

Asadar:
"Era un moment delicat intrucat, in starea de betie in care se afla, daca rosteai un cuvant nepotrivit te puteai pomeni ca-ti sparge o sticla in cap. Adevarul era ca nu fusese niciodata foarte prieten cu Peckover, de fapt rar pusese piciorul in sectia de corectura: exista un fel de zid invizibil intre tipii de la etaj si cei de la parter. Dar acum, simtind apropierea mortii care-i rapise colegul, tinea mortis sa faca parada de camaradenie. Daca era posibil vroia chiar sa si planga, ca sa demonstreze ca el e un tip cumsecade. Iar eu si Joe, care-l stiam bine pe Peckover si stiam ca nu facea nici cat o ceapa degerata, ca nu merita nici macar cateva lacrimi, simteam ca ni se face lehamite de atata sentimentalism muiat in bautura."

Fragmentul este din "Tropicul Cancerului" de Henry Miller. Cartea era chiar pe noptiera. Nu o sa dau leapsa mai departe, dar ii invit pe toti cei care au citit acest post si care cred ca este o ideie draguta, sa considere ca au primit si ei leapsa si sa lase un comment cu fragmentul din cartea lor.

Regula jocului este urmatoarea:
"Ia cartea care este cea mai aproape de tine. Deschide-o la pagina 123. Găseşte a 5-a propoziţie. Postează pe blog textul următoarelor 4 propoziţii/fraze cu aceste instrucţiuni. Nu îndrăzni să scotoceşti prin rafturi după cartea aceea foarte deosebită sau "intelectuală". Dă mai leapşa departe la alţi 6 prieteni. "

Flacari...

2008-01-05T20:59:00.000+02:00

Din categoria o sa murim in flacarile iadului, azi va prezentam: incalzirea globala. Sau cum a spus o colega cand a fost intrebata despre ce era vorba intr-o anumita stire: "eee, pe scurt...Green Peace , incalzire globala, ne ia mama dracu' pe toti"

Daca ati trait cu impresia ca vara trecuta a fost infernal de cald si era sa ne topim toti si sa ne facem una cu asfaltul, si toate domnisoarele care si-au ingropat tocurile in asfaltul incins, moale ca un aluat, babele, pardon, personele in varsta care au lesinat pe capete in mijlocul strazii incercand sa ajunga iar la Obor sau Matache, voi toti cei care ati stat in trafic in RATB sau masini fara aer conditionat, si ati simtit cum sare apa din voi ca din fantana de la Universitate...daca voi toti ati trait cu speranta ca o sa fie mai bine, sau daca nu mai bine, macar ati fost convinsi ca mai rau de atat nu se poate...ei bine, vin eu acum si va spulber toate sperantele.

9 Am ne informeaza: "2008 cel mai cald an din istorie"...si daca asta nu va sperie...iata si continuarea:

"Anul 2008 se va numara printre zece cei mai calzi ani din 1850 incoace, prognozeaza meteorologii britanici. Dupa cum se stie, tot potrivit unui studiu britanic, incalzirea globala, cu toata seria de fenomene extreme, se va simti cu adevarat abia peste un an
Potrivit specialistilor, temperatura exterioara globala va creste in 2008 cu 0,37 grade Celsius peste ceea ce climatologii numesc o medie pe termen lung de 14 grade Celsius. Calculul a fost efectuat pe baza mediei temperaturilor exterioare inregistrate la nivel global intre 1961 si 1990, ne informeaza Ziua. Aceasta crestere va fi suficienta pentru a clasa anul 2008 printre cei mai calzi. Recordul il detine insa, anul 1998, cand cresterea peste medie a fost de 0,52 grade Celsius."

Sfatul meu: Sa nu va plangeti de zapada asta ca o sa ne lipseasca...si cine stie cand mai vedem in Bucuresti nameti cum au fost zilele astea...
Sursu: www.9am.ro

Oameni ai strazii

2007-12-28T11:46:00.000+02:00

Ieri pe la ora 11 eram in masina pe undeva prin Drumul Taberei. Era ceva trafic si tocmai se schimbase culoarea semaforului...deci mai aveam un pic de stat, dar in masina era cald si bine, ascultam muzica, deci nu ma deranja sa mai astept cateva minute. In dreapta, un pic mai in fata statea, la acelasi semafor un autobuz. Printre masinile care asteptau se strecura un cersetor...un copil, nu cred ca avea mai mult de 16 ani. Afara erau aproximativ -2 grade cred, iar el era imbracat numai cu niste pantaloni de pijama si avea niste incaltari jerpelite. Se vedea pe fata lui cat de tare il chinuia frigul. In timp ce trecea printre masini s-a oprit cateva momente in spatele autobuzului si si-a incalzit mainile la teava de esapament. Cand culoarea semaforului s-a facut verde a fugit si el repede pe trotuar si a plecat mai departe. Unde se ducea...cum ajunsese in halul asta...nu stiu. M-am uitat repede in rucsac sa vad daca nu cumva mai am vreo bluza la mine, dar mi-am amintit ca o lasasem acasa dimineata inainte sa plec la serviciu. Mi-a parul atat de rau ca nu aveam nimic sa-i dau...nici mancare, nici haine, si nici bani nu prea aveam la mine... Si cu banii ce sa faca? nu avea nici un buzunar in care sa ii tina. Putea sa-l bata oricine si sa-i fure banii. Acum trei zile a fost Craciunul. Cei mai multi dintre noi, daca nu au lucrat, au stat acasa, la caldura, au mancat au ascultat muzica...au admirat bradul impodobit...au avut in jurul lor prieteni si familie. Oamenii astia nu ar trebui sa isi petreaca viata in frig, in strada...

De Craciun

2007-12-26T00:10:00.000+02:00

Chiar daca nu cu petreceri ca in ultima vreme, Cracinul asta a fost foarte dragut...

Am jucat sah, si mi-au tinut companie o prietena, o sticla de vin rosu sec, despre care ea tinut sa precizeze ca este italienesc si foarte bun...dunhill, my favorite si Ferrero Rocher.

In fundal "God gave me style and gave me grace, God put a smile upon my face..."

Ma intorc, vinul e abia la jumatate iar regele meu in pericol...il ameninta un nebun.

Ne place la inchisoare

2007-12-09T14:32:00.000+02:00

Este o stire...ceva mai veche, de pe mediafax, dar nu am apucat sa scriu nimic pana acum pentru ca nu am mai avut privilegiul de a avea o conexiunea la internet de acasa...fie ea buna, rea, de vreo doua saptamani nu a mai fost deloc. Si daca tot sunt la capitolul asta, daca cei de la firma respectiva au impresia ca vor primi un leu de la mine luna asta sunt optimisti. Dar, sa revenim la stirea care m-a amuzat atat de mult.

"Un rus a furat o prăjitură pentru a se întoarce în închisoare

MOSCOVA, 27 noi (MEDIAFAX) - Un infractor rus a furat prăjitura unei femei care se plimba pe stradă şi a rugat-o să cheme Poliţia pentru a se putea întoarce în închisoare, relatează Reuters. Purtătorul de cuvânt al Poliţiei din localitatea Krasnoyarsk, situată la 4.400 kilometri la est de Moscova, a spus că nu ştie exact motivele pentru care rusul a acţionat astfel, dar când poliţiştii au ajuns la locul faptei acesta le-a spus că vrea să e întoarcă în închisoare. Bărbatul a fost eliberat de curând după ce a stat 12 ani în închisoare, a precizat purtătorul de cuvânt al Poliţiei. Acuzaţiile aduse hoţului de prăjitură ar putea să ducă la condamnarea acestuia la alţi trei ani de închisoare. "

Interesant era sa aflam si motivele pentru care omul era atat de disperat sa se intoarca. Cel mai probabil nu avea o familie la care sa se intoarca dupa cei 12 ani de detentie si decat sa moara de frig si de foame pe strazi a preferat un trai ceva mai asezat intr-o celula, oricat de neprimitoare ar fi ea...

Cu taxiul prin Bucuresti

2007-11-24T11:08:00.000+02:00

Aseara am plecat mai tarziu decat de obicei de la serviciu si trebuia sa ajung la o cafenea din centru vechi. Imi era mult prea frig si lene sa iau metroul pana la universitate asa ca am chemat un taxi si mi-am facut eu un traseu in minte. am zis ca daca ma lasa pe Calea Victoriei colt cu Lipscani este destul de convenabil. Ma pregatisem sa las o suma destul de mare avand in vedere aglomeratia care care e in centru. Din Dorobanti pana la magazinul Victoria cursa a facut fix 10 lei. Am scos hartia de un milion din portofel, stiu greseala mea ca nu am schimbat inainte, dar nu mai aveam nici unde si nici timp, si am sperat ca domnul are sa-mi dea restul. Si nu a avut. Nu aveam de gand sa-i las toti banii asa ca am inceput sa ma uit cu disperare in stanga si in dreapta in cautarea unui magazin deschis unde sa pot schimba. Dar la ora aia tot era inchis. Domnul, m-a socat cand a spus "lasati domnisoara, ca nu avem unde sa schimbat". Eu, cu o ochii mari "Cum adica?" El: "PAi asta e, e vina mea ca nu am sa va dau restul...poate mai mergeti cu taxiul si imi dati dumneavoastra daca ne mai intalnim vreodata...eu muncesc oricum" Imi venea sa-i spun ca si eu muncesc, dar nu pe gratis. Domnul a insistat sa nu-i dau nici un ban. Eu, tot in stare de soc am insistat "Dar nu se poate..." "Ba da, lasati, nu e nici o problema" Dupa ce mi-am cerut scuze de mai multe ori am coborat buimaca din masina.
Trebuia sa-i cer numarul de telefon si sa-i dau banii in alta zi, dar eram muta de uimire. Creierul meu era blocat. De cele mai multe ori nu stiu cum sa-ti ceara mai multi bani si sa nu iti dea restul. M-am mirat sa vad ca mai exista si astfel de oameni. O sa mai sun la compania asta data viitoare cand trebuie sa merg cu taxiul in speranta ca o sa vina acelasi domn dragut si o sa ii pot da banii.

Copacii de hartie au prins viata

2007-11-21T20:00:00.000+02:00

Astazi a inceput campania de plantare a celor 1120 de copaci achizitionati in cadrul proiectului Copacul de Hartie. Primul spatiu verde ales pentru este situat pe strada Clabucet din sectorul 1 al Capitalei. De ce tocmai in sectorul 1? Pentru ca atunci cand au incercat sa gaseasca un spatiu verde unde sa planteze s-au lovit de usi inchise. Asa ca in final, au raspuns invitatiei publice "Adopta un spatiu Verde" facuta de Primarul Andrei Chiliman. Pe parcursul celor 7 luni de activitate cei cinci voluntari care au pus la cale acest proiect au reusit sa stranga peste 97 de mii de kg de hartie si aproximativ 12 mii de kilograme de carton care sunt acum transformate in 1120 de copaci. Proiectul are la baza un concept simplu: colectarea hartiei, vanzarea hartiei, cumpararea puietilor, plantarea acestora cu sprijinul voluntarilor si in final, refacerea mediului. Potrivit statisticilor in fiecare an sunt taiati 7 copaci pentru fiecare persona. O tona de hartie de imprimanta inseamna 24 de copaci taiati. 17 copaci sunt salvati la fiecare tona de hartie reciclata, iar din 100 de tone se pot replanta aproximativ 15 hectare de padure.

Imi pare rau ca nu am poze de la actiunea de plantarede azi...au avut noroc pentru ca acum doua zile cand m-au anutat pe mine ningea si batea vantul, iar azi, a fost o vreme superba, chiar daca soarele a avut dinti :P

Mai multe informatii despre Copacul de Hartie gasiti pe www.copaculdehartie.ro

Invitatie la cenzura

2007-11-16T15:59:00.000+02:00

Nu imi dau seama daca sunt eu exagerata sau sunt altii nebuni. Oare prietenii (si cand spun prieteni nu ma refer la amici, ma refer la prieteni, oameni care au trecut prin multe impreuna, se cunosc de cativa ani, si sunt foarte apropiati) daca isi permi sa faca glume intre ei, sa se tachineze, sa isi mai dea ochii peste cap. Atunci cand petreci suficient timp langa un om usor, usor depasesti anumite bariere si comportamentul tau se schimba. Devine mult mai familiar. Tocmai de aceea credeam ca iti permiti mai multe, mai ales daca il cunosti pe celalat si stii cum reactioneaza, sau daca nu te superi pentru ca stii ca a fost doar o gluma, si nu a avut nimic rautacios la baza. Sau accepti o opinie critica pentru ca stii ca personaa respectiva a facut asta incercand sa ajute.

Sau mai bine e sa ne cenzuram tot timpul, sa ne fie teama sa spunem ceva pentru a nu il supara pe celalalt. Sa nu putem sa fim noi insine, sa nu spunem ce gandim si sa ne tinem parerile pentru noi. Oare nici in grupuri restranse si intre prieteni nu putem sa fim liberi? Pana la urma problema asta poate fi vazuta si ca o chestiune care tine de liberatatea de exprimare. Tot timpul trebuie, dupaparerea mea sa fim sinceri si sa spunem ce gandim, dar este adevarat ca in unele contexte nu se poate, si apelam la diplomatie. Dar aici depinde de ce relatie ai cu interlocutorul. Nu poti sa te tragi de sireturi cu oricine e o chestiune de respect si eticheta.

Nu cred insa ca se mai tine cont de eticheta intre prieteni. Nici nu ne injuram...dar nici nu umblam cu sapte randuri de manusi. Si daca stam sa ne gandim... un grup de baieti care ies la bere...dupa eticheta folosita in anumite imprejurari comportamentul lor este total nepotrivit. Dar pentru relatia dintre ei...si regulile lor nescrise...este o forma de exprimare care indica gradul de apropiere dintre ei.

Dupa toata pledoaria de mai sus...tind sa cred ca sunt altii nebuni :))

Intre iarba si betoane

2007-11-16T10:39:00.000+02:00

In ultima vreme problema spatiilor verzi din Bucuresti, sau mai bine zis problema distrugerii lor a devenit tot mai mediatizata datorita scandalului cu Parcul Bordei. Nu numai ca tot mai multe cladiri rasar peste tot, parca de la o zi la alta, dar nici parcurile care au mai ramas nu prea mai sunt asa de verzi ca in amintirea mea de cand eram copil. Tot mai multi afaceristi incearca sa puna mana pe diferite zone ale Bucurestiului si nu pentru a face un parc frumos ci pentru a face un sediu frumos pentru firma lor. Problema Parcului Bordei, care spun sincer nu am crezut ca o sa se rezolve intr-un mod favorabil pare acum sa fie pe drumul bun. Primarul Andrei Chiliman se opune cu tarie cedarii terenului omului de afaceri Constanda si pare hotarat sa il desfinteze pe Videanu, asa cum arata si comunicatul de presa alcatuit dupa o conferinta pe aceasta tema:

"Primarul sectorului 1, Andrei Ioan Chiliman, contestă modul în care Primăria Capitalei înţelege să rezolve problema Bordei, afirmând, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la sediului Primăriei Sectorului 1, că „Parcul Bordei nu este monedă de schimb pentru a satisface intersele unor oameni de afaceri”."

Dar parcul Bordei nu este singura zona cu o astfel de problema. Am citit un articol azi in Jurnalul National si nu mi-a venit sa cred. Este vorba de alte spatii verzi din Primaverii si Floreasca. Chiar daca teoretic legea interzice construirea in zonele verzi si utilizarea lor in alte scopuri, asta nu pare sa fie un argument suficient de solid. Calea Floreasca, colt cu Johann Strauss, pe malul Lacului Floreasca este una dintre zonele vizate de un grup de afaceristi. Cu intentii bune cum ii stim, ei vor sa contruiasca acolo sedii de birouri. Pentru asta au depus deja proiectul la Agentia de Mediu si mai au nevoie doar de un aviz favorabil.

Partea cu adevarat fascinanta abia acum urmeaza:

" "Deocamdată, dosarul a fost trimis la Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Capitalei pentru că nu au certificat de urbanism. Interesant este altceva, în momentul în care le-a fost comunicat că zona respectivă este verde şi nu poate fi distrusă conform noii legi a mediului, recent modificată, cei care au venit cu proiectul au spus că vor rezolva problema spaţiilor verzi, plantând iarbă în balcoanele apartamentelor de lux", ne-a spus Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedintele Eco-civica. "

Sa planteze iarba in balcoane...eee, ce parere aveti? Original, nu?

Articolul este foarte interesant. Il puteti citi integral aici: http://www.jurnalul.ro/articole/109051/parcurile-din-primaverii-si-floreasca-la-taiere

Sursa: Jurnalul National.

Libertate...sau doar ne prefacem?

2007-11-14T20:51:00.000+02:00

M-am gandit mult daca sa scriu sau nu despre ce am in cap de ieri seara. Initial am zis ca e mai bine sa nu-mi bag nasul, dar apoi am incercat sa gasesc un motiv pentru care sa nu o fac. Si nu am gasit nici unul.
Nici pe acest blog, si nici pe cel anterior nu cred ca am mentionat vreodata unde lucrez. Nu am vrut. Nu am nimic impotriva celor care fac asta. Eu am preferat momentat sa nu fiu asociata cu nici un domeniu, firma sau institutie.
Si totusi, ma intreb acum, este gresit sa scrii pe blog despre locul de munca, atunci cand toata lumea stie care este acesta? Nu este vorba de cenzura, dar cat este de corect sa faci asta...atat fata de institutie cat si fata de oamenii despre care vorbesti? Dar daca nu dai nume...si nimeni nu poate sa stie exact despre cine este vorba decat daca este din interior?
Ca sa nu mai ocolesc subiectul...un coleg si-a facut blog. Acest coleg este editor de stiri la TVR. Nimic iesit din comun. Multa lume are blog, nu? Totusi continutul a starnit tot felul de reactii. Nu o sa dau exemple. Anyway, se pare ca acest blog exista din luna mai. Eu am aflat abia aseara de existenta lui, total intamplator, de la alta colega. Prima si singura mea reactie pe moment a fost curiozitate si pentru ca nu aveam cum sa ma asez la birou si sa incep sa citesc in momentul ala, am asteptat pana am ajuns acasa. Si cand am ajuns acasa am citit toate insemnarile din luna mai si pana acum. si in urma reactiilor observate la ceilalti ma intreb daca este sau nu corect ce scrie colegul meu acolo. Mai exact sunt articole in care povesteste tot felul de intamplari si discutii din redactie. Multe dintre discutiile despre care scrie tin de partea editoriala a unor texte scrise de unii reporteri, sau de partea de productie a unui jurnal. Este adevarat ca nu foloseste nume. Cred ca singurul nume pe care l-a mentionat a fost cel al Rodicai Culcer. Dupa parerea mea nu este nimic gresit. Nu inteleg atitudinea celor care au fost atat de revoltati. Cineva mi-a spus ca nu este normal ce face pentru ca poate sa influenteze intr-un mod negativ imaginea unui reporter. Eu nu cred ca poate sa fie vorba de asa ceva ataata timp cat nu este folosit un nume. In momentul incare spui "reporterul pe domeniu" ma indoiesc ca telespectatorul stie care reporter e pe social, care pe sanatate, care pe eveniment si asa mai departe. Am incercat intr-o discutie aseara pe aceasta tema sa invoc libertatea pe care orice bloger o are. Si drept replica am primit: "Dar este etic?"

Un mic bonus

2007-11-13T23:22:00.000+02:00

Cateva dintre statusurile persoanelor din listamea de messenger in seara asta

"Neatza"
"Doi cocosi cu ochii scosi, doua muste fac galuste"
"Citesc stelelor povesti"
"Si daca ramuri bat in geam...tai copacul!"
"Sa se rupa grinda maine daca vin"
"Heard a midget cry"

Later edit, dimineata mai exact:
"Bai Vasilica, dao-n Cristocea masii de treaba"

O minte sclipitoare...

2007-11-13T23:08:00.000+02:00

Am zis cateva cuvinte inainte de culcare, dar nu am somn...

In metrou acum doua zile...undeva intre Victoriei si Romana.
Cativa pusti pe scaun, in stanga mea:
Primul: Bah, cred ca plec in Spania de Sarbatori
Al doilea: Unde te duci bah...stai cu mine, mai bem o bere, ce te duci acolo sa vorbesti cu aia cu "ches che tu fe" si d'astea..
Al treilea: asta e in franceza mah...

Cateva vorbe inainte de culcare

2007-11-13T22:04:00.000+02:00

Maine este marsul pentru diabetici in parcul Tineretului la ora 11. Cine doreste isi poate masura glicemia gratuit. E posibil sa fie o manifestare interesanta si zic eu ca merita atentie daca luam in calcul statisticile privind diabetul zaharat si numarul de bolnavi. Pe de alta parte...daca ploua se va repeta povestea cu Marsul Discriminarii din weekend.

In alta oridine de idei vineri incepe Festivalul de Muzica veche. In afara de concerte, pe toata durata evenimentului, adica pana duminica, va fi deschisa la Palatul Sutu si o expozitie de muzica. Se pare ca va fi o treaba interesant si eu sigur ajung pe acolo weekendul asta...eu zic sa nu ratati nici voi.
Mai multe informatii despre artistii care vor sustine concerte pe parcursul festivalului gasiti pe site-ul http://www.earlymusic.ro/
Sau, de la mine...la cerere, pe mail...

Multumiri pentru afis lui George Kudor :)

Peste umar...

2007-10-27T17:52:00.000+03:00

Treceam intr-o seara cu o prietena pe Lipscani asa, de dragul plimbarii si de dragul unui capucino bun care intuiam ca ne asteapta la Arcade. Si cum mergeam noi si tot povesteam, ma rog ea imi povestea ceva, deodata se rupe filmul. Nu stiu ce a mai zis de la un anumit punct in acolo pentru ca a parut altceva in cadru care mi-a tulburat complet atentia. Acum, sa fie clar, eu nu sunt genul care sa se gandeasca la cai verzi pe pereti in timp ce vorbeste cineva cu mine. Si nici nu-mi fug ochii pe strada dupa barbati...ba din contra, de cele mai mult ori sunt atat de concentrata asupra gandurilor mele, ca nici nu-i observ. Dar de data asta...l-am vazut cum se apropie de la departare...inalt, cu parul plin de volum si in vant ca in reclamele de la "WASH&GO". Initial am avut impresia ca este cineva cunoscut, dar nu era. Am avut asa o senzatie ciudata ca totul se intampla cu incetinitorul auzeam ceva vorbe pe fundal, dar nu ntelegeam o iota. Si eu zambeam , el zambea, ma uitam ca fermecata in ochii lui mari, v-as spune si culoarea, dar nu imi amintesc, si ne apropiam...si am trecut unul pe langa celalalt uitandu-ne fix unul la celalalt si zambind. Ne-am mai uitat peste umar de vreo trei ori, amandoi in acelasi timp...si gata. Si ma gandeam apoi, daca ma trezeam din starea aia de "day dreaming" si fugeam dupa el si...ziceam ceva. Poate el era acel Fat-Frumos din basme si a trecut pe langa mine pe Lipscani, nu am facut nimic si PAC! s-a dus dracului orice sansa de "poveste ca-n filme". Bine ca mai ramasese o frimitura de ratiune in mine si nu am facut asta. DAr sunt tare curioasa cum ar fi reactionat el intr-o astfel de situatie, sau cum ar reactiona oricine. Nu mi-am asumat riscul de a afla, am ramas doar cu un moment dragut in minte.

Sinaia forever...franturi

2007-10-18T23:12:00.000+03:00

Acum cateva saptamani weekend la munte cu fetele. Sinaia...Sinaia forever

Sinaia forever inseamna camere mici dar calduroase cu mobila putina si urata, dar esarfe colorate peste tot ca sa inveseleasca atmosfera. Fum de tigara in camera de e nevoie de zugraveala dupa, poze si plimbari toata ziua peste tot, cafea la Irish, cafea la Bulevard, vin fiert pe strada, alte "sucuri" in camera.

Sa fumezi in pat, sa scrumezi intr-o sapuniera verde si sa asculti muzica frantuzeasca de la doua casti mici de la un cd player aruncate intr-un pahar de plastic..."poate se aude mai bine asa". Sa cumperi cu disperare mingiute chinezesti care sar, cu speranta ca pana la urma o sa o nimeresti pe aia rosie care iti place tie mult...si ai geanta plina de mingiute de toate culorile, numai aia rosie nu iese. Sa canti, sa spui bancuri pana cand nu mai ai voce si putere sa te mai misti, haine aruncate peste tot in camera minuscula pentru cele patru fete care stau in ea...tot felul de lucrusoare de toate felurile peste tot...numai in dulap nu. Sa nu stii unde sa ascunzi sticlele si scrumiera mai repede si sa dai din maini cu disperare...sa nu se simta fumul...ca bate administratorul la usa.

Sa adormi cu Tamara fredonand "Try your wings" (Blossom Dearie)

Vreau la munte...

PS: asta nu e originalul...si nu e cantat de ea

Un weekend de octombrie

2007-10-14T13:27:00.000+03:00

Ieri, dupa ce m-am plimbat toata ziua prin casa in pijama, cu o cana de cafea in mana, m-am hotarat sa vad un film "My life without me". Si am plans de mi-au sarit ochii, cu lumina stinsa, jaluzelele lasate, singura in casa, cu un pachet de servetele in brate...si ce bine a fost! Mai pe seara am iesit la ceea ce initia fusese programat ca un pahar de vin, o seara linistita in Laptarie, dar s-a transformat intr-o seara de dans in B52...si ce bine a fost! Mi-am dat seama ca nu am mai facut asta si nu m-am mai distrat asa din liceu. Asadar mi-am propus ca de acum inainte sa ies la astfel de petreceri cel putin odata pe luna...mai des de atat nu cred ca o sa pot...dar decat nimic...

Azi...azi m-am trezit cu greu...m-am dat jos din pat aproape taras si am pierdut cam o ora si ceva in bucatarie si nu m-am lasat pana nu am baut tot ibricul de cafea. Si nu stiu ce mi-a venit dar am avut un chef nebun sa fac curatenie. Am mai si schimbat cate ceva, ca ma plictisisem ca totul sa stea la fel de atata timp. In timp ce faceam putina ordine pe la carti am gasit intr-o carte o foiae, cu cateva randuri scrise...nu are si data, dar stiu ca este undeva imediat dupa ce am dat BAC-ul. Nu stiu cum a ajuns acolo, uitasem complet de existenta ei. Stiu insa ca am scris-o intr-o seara in metrou, in drum spre casa.

"Sa mimezi efemer, in ploaie la Motoare, Sa joci carti pe porunci...in ploaie la motoare, sa te gandesti ca nu mai esti elev, sa cauti cu nostalgie in memorie anii de liceu...in ploaie la Motoare. "As da orice in viata sa mai pot reveni la acel moment in care credeam ca timpul il pot opri", un cantec numai al nostru. "Omul de zapada", trei cuvinte care inseamna mult"

Mi-am amintit atat de mult cand am citit randurile astea...zeci de imagini mi-au trecut prin minte in doar cateva secunde. Si cat de clara e in memorie ziua aceea. Cand ploua si terasa se golies, iar noi am tras masa sub streasina barului si am jucat mima, carti, am cantat, am inghetat de frig si parca nu ne venea sa credem ca s-a terminat liceul. Pana atunci parea ca momentul asta nu o sa vina niciodata. Ca o sa fim tot timpul noi, tot timpul la fel. Si acum suntem tot noi, dar nu mai suntem la fel si nu ne mai vedem zilnic si la scoala si dupa ore si in weekend. Acum strecuram intalnirile cum putem in programul uneori mult prea incarcat.

Nu am spus niciodata ca mi-e dor de liceu...de cand am terminat azi a fost prima data cand am simtit asa ceva.

Pot sa spun zambind ca mi-e bine...toamna asta parca e mai frumoasa ca altele

Pe fundal inca se mai aude Patricia Kass...o sa continuam cu muzica frantuzeasca

Eu cu mine intr-o zi de toamna

2007-10-13T14:22:00.000+03:00

A venit toamna, e totul gri, e frig, ploua, e innorat si nimic nu ar putea sa ma faca sa ma simt mai bine decat toamna. Numai e soare, cald, verde si lumina, nu mai e parca aceeasi galagie si agitatie. Parca lumea e mai potolita si tace in resemnarea ei..ca a trecut vara. Ne pregatim de hibernare. Si e atat de placuta atmosfera. De ce urasc unii anotimpul asta si spun ca ii deprima, nu inteleg. Zilele trecute vorbeam cu un coleg de serviciu care se uita dubios la mine cand vedea ce ranjet tamp am pe fata ca stau si fumez o tigara afara, la racoare, infasurata in esarfa mea rosie...si admir cerul gri si picaturile de ploaie.
Colegul: "Urasc vremea asta!"
Eu: "De ce?"
Colegul: "Nu-mi place...vreau sa fie vara...sau macar sa vina primavara direct"
Eu: "Primavara e cliseu, infolerste tot, verdeata, natura renaste..BULLSHIT!!! Traim in Bucuresti...Tot gri o sa fie tot, numai ca e mai cald, miroase urat in autobuz si te bate soarele in ochi toata ziua"

Eu ma voi bucura in continuare de weekendul meu liber, de frig, de mirosul de toamna.

Cand eram mica, atunci cand venea toamna luam casetofonul mare, negru si vechi de la ai mei din camera il instalam frumos pe birou, luam singura caseta pe care o aveam cu Patricia Kass si acultam asta toata ziua cu ochii pe geam la ploaie sau la frunzele care cad din copacii...

O sa revin cu o insemnare mai tarziu sa va povestesc in ce mod minunat mi-am petrecut eu aceasta minunata zi (libera) de toamna :D

Daca pleci, pleaca informat!

2007-10-03T23:18:00.000+03:00

Asta ne indeamna autorii studiului despre migratia fortei de munca romanesti in Uniunea Europeana, fenomen social care starneste interesul indeferent de perspectiva din care este luat in calcul. Grupul tinta al studiului este de aceasta data populatia de migranti si potentiali migranti la munca in strainatate, persoane tinere, educate, cu venituri peste medie. O mare parte dintre cei care pleaca la munca in strainatate ajung in slujbe ilegale din cauza lipsei de informare asupra procedurilor si conditiilor de munca de acolo. De multe ori se folosesc sutse de informare...informale...cum ar fi rude, venici, cunostinte, in locul institutiilor care pot oferi informatii corecte si concrete...
Ulterior cei alfati in aceasta situatie sunt preocupati de dobandirea unui statul de imigrant legal.
Potrivit studiului aproximativ 78% dintre romanii care doresc sa intre pe piata de munca europeana se documenteaza din astfel de suse informale.

Cam asta este, foarte pe scurt informatia care a fost prezentata azi la conferinta de presa suntinuta de Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni.

Oamenii astia au ceva interesant de zis...(pacat ca nu am reusit eu sa stau la toata conferinta)...pentru ca nu se mai vorbeste de "capsunari" ci de tineri capabili si cu un anumit nivel care totusi aleg sa plece...iar asta nu are cum sa nu aiba o influenta mare asupra fortei de munca de la noi. Este pacat...pentru ca eu cred ca se poate face ceva si aici.
M-a intrebat si pe mine cineva azi daca nu as pleca dupa ce termin facultatea...raspuns: "Nu!"
Si sunt sigura de asta...si sunt sigura ca nu o sa-mi schimb parerea.

Site-ul unde se gasesc mai multe informatii: www.lucratoriue.ro
si un blog... pe aceeasi tema lansat astazi... www.lucratoriue.wordpress.com

Cautam in cutiuta de obiecte pierdute?

2007-09-26T23:19:00.000+03:00

Am pierdut ceva si nici nu-mi dau seama care e momentul exact cand s-a intamplat. Si nu stiu daca o sa mai regasesc acel lucru vreoadata. Probabil ca mi-a scapat printre degete cand ma uitam in partea cealalta. Pretuiam foarte mult acel lucru. Am avut atat grija...ca de o floare care are nevoie de apa si soare, si vorbe frumoase. Si acum, nu mai e. A disparut. Si e greu fara...

Later edit: l-am regasit...era acolo, un pic ascuns si prafuit, dar era acolo :)

Noapte Alba

2007-09-22T19:28:00.000+03:00

La noapte Bucurestiul va visa cu ochii deschisi Intre 22 si 23 septembrie bucurestenii sunt invitati sa petreaca o noapte magica, in care nimeni nu doarme, prima Noapte Alba a Bucurestiului.

Maratonul cultural include concerte in aer liber sustinute de Formatiile Zdob si Zdub si Proconsul, un moment in memoriam Luciano Pavarotti, concursuri si expozitii de grafitti cu 17 artisti din Germania, Bulgaria, Ungaria si Romania si focuri de artificii. Spectacolele de strada ne vor oferi o parada a mestesugarilor italiani, acrobatii ale grupului xtREme, experiente teatrale inedite si o explozie de culori provocata de personajele trupei de teatru Saltimbanco Italiano. Raul Dambovita va straluci in proiectii de lasere si lumini pe un ecran plutitor, Palatul Parlamentului va fi invaluit in proiectii iar Piata Constitutiei va gazdui Luminarium, o structura gonflabila compusa din labirinturi si tunele de lumina si culoare. De asemena, teatrele, galeriile si muzeele din capitala vor fi deschise pana in zori. Sarbatoarea nocturna se inscrie intr-un circuit cultural aclamat de europeni in ultimii cinci ani: Clubul European al Noptilor Albe din care mai fac parte Paris, Roma, Bruxelles, Madrid si Riga.

Prima zi de scoala

2007-09-18T12:54:00.001+03:00

Blogurile fetelor ma provoaca sa scriu si eu...asa ca:

Ieri a fost prima zi de scoala. Imi propusesm sa merg si eu la deschidere sa-mi vizitez fostii profesori, impreuna cu fetele. Am ratat momentul si era sa nu mai ajung deloc daca nu ma suna Alexandra sa ma intrebe ce flori ii luam dirigintei. In mod surprinzator am am avut mari emotii. Ne-am intalnit chiar in curtea din fata liceului si in timp ce asteptam sa apara Alex cu florile, care pana la urma s-au dovedit a fi o cutie de bomboane, ma uitam in jurul meu foarte stresata. Incercam sa am atitudinea de anul trecut, sa fiu iar fitoasa, aroganta, cu o figura plictisita, dar de data asta nu-mi mai iesea. Le vedeam pe fetele de liceu si nu nu ma potriveam deloc in peisaj. Nu aveam pantaloni cu talie joasa, nu aveam parul luuung si blond intins cu placa, si nici o poseta mica, de fitze. Nu eram fardata strident si nici nu ma uitam cu dispret la cei din jurul meu. Am fumat o tigara, am inghitit in sec si am trecut peste.

Nu am indraznit sa intram prin fata, pe la intrarea profesorilor asa ca am ocolit cuminti scoala spre curtea interioara. Acolo, stupoare!!! zugravisera exteriorul, dar nu imi venea sa cred ca din loc in loc mai aparea si culoarea ROZ!!! Vorba Adrianei "ooo, glam!", sau nu...

Am trecut si pe la diriga pe care nu am mai vazut-o de un an. S-a bucurat sa ne vada, tot noi, aceleasi ca si anul trecut. Multi dintre profesori se pensionasera. Am fost un soc pentru mine sa aflu ca nu mai e nici profa de mizica. Ma asteptam sa dispara din peisaj doar odata cu daramarea liceului. Directoarea...neschimbata, parul tuns la fel de 13 ani, doar un pic mai grizonat, aceeasi figura blanda, acelasi stil, o doamna in adevaratul sens al cuvantului. Apoi am plecat cu profa de istorie la un suc, sa mai povestim...

Nu m-a cuprins nostalgia. A fost frumos, dar nu imi doresc sa mai fiu licean. 12 ani in acel loc mi-au ajuns...nu spun ca nu a fost frumos, a fost, am amintiri minunate, dar a fost suficient.

I have sand in my shoes

2007-09-16T22:31:00.000+03:00

Am nisip pe talpi si mi-am cam prafiut sandalele, dar nu-mi pasa. In seara asta am fost la o cafenea draguta de langa casa cu o prietena, am baut un ceai cu lamaie si apoi, spre incantarea chelnerului am cerut in sfarsit nota. Eram ultimii clienti si se tot plimba pe acolo in speranta ca o sa plecam mai repede. Ne-am mai plimbat un pic si am ajuns intr-un parculet mic din zona. In seara asta m-am dat in leagan. Nu am mai facut asta de cativa ani. Si a fost atat de bine! Atat de relaxant si o senzatie minunata de libertate, noaptea, intr-un parc mic, in orasul mare in care am simtit ca ma sufoc toata ziua. Simteam ca-mi iau zborul...

M-am lasat pe spate si am admirat stelele, pana cand senzatia de ameteala si greata au devenit de nesuportat :))

Uitasem cat de frumos e sa te dai in leagan si sa umbli desculta prin nisip...

http://http://youtube.com/watch?v=Z3sHO1IGBUU

o melodie care-mi tot rasuna in cap in tot acest timp...

Pana mea...de curent

2007-09-14T22:41:00.000+03:00

De trei zile incoace existenta mea este perturbata de pene de curent care apar in cele mai enervante momente. Prima a avut loc in momentul in care urmaream serialul meu preferat, "Sex an the city". M-am chinuit cateva minute bune sa gasesc o lumanare. Si pana la urma mi-am amintit ca sticluta aia draguta de pe langa carti nu e doar de decor...daca ii scot dopul se tranforma intr-o lumare parfumata. In lipsa de altceva...mergea si asta :D Bricheta era unde am lasat-o, in sertarul de la birou. A doua seara...am pus mica mea sursa de lumina care m-a calauzit in momentele intunecate, la loc, sus pe raft...si rau am facut...A doua pana de curent in timp ce o prietena incerca sa-mi trimita pe messenger un film si dupa patru ore primisem cam doua treimi din el...va dati seama ce s-a intamplat cand a picat curentul, iar!

Iar a treia azi, din fericire nu a intrerupt nimic important. Lumanarea am lasat-o inca pe birou cu bricheta alaturi...

Electrica vegheaza!

M-am mutat

2007-09-12T19:24:00.000+03:00

In sfarsit am facut si eu pasul cel mare. M-am mutat pe blogspot. Imi mai facusem cont acum cateva luni dar l-am sters pentru ca nu postasem niciodata nimic. Acum, dupa ce nu am mai scris nimic pe blogul vechi de pe yahoo 360 am simtit ca este momentul sa incerc pe blogspot. Promit ca de data asta o sa ma tin de treaba.
Va rog numai sa aveti rabdare cu mine, ca sunt si eu la inceput :D